Baiet fiind, nu pricepeam defel de ce se joaca fetele “elastecu”.

Topaiau mestesugit, tot felul de pozitii (sotia zice ca erau de la 1 la 10), iar cand nu erau minim 3 participanti, legau un cap al elasticului circular de gardul de fier-beton striat ce inconjura blocul.

Cu timpul chiar si gasca baietilor s-a polarizat: unii participau la acest ritual de initiere si deveneau foarte buni. Altii, jinduiau dupa glorie si se dedau la sabotaje. Eu umblam cu lama ascunsa in palma si cu o miscare rapida, de specialist retezam elasticul foarte pretios pe vremea aceea…

Imediat fugeam mancand pamantul, avand pe urme 2-3 fete ce doreau sa ma cotonogeasca. Daca ma pindeau… era dureros, insa fugeam bine pe atunci.

Daca nu ma prindeau, tipau: “Tanti, mama lu Bogdaaaaan…. Bogdan IAAAR ne-a taiat elastecu!”

Elastecu era scump la vedere pe vremea aceea, dar panglica respectiva putea fi innodata de multe ori

Pana de curand credeam ca jocul respectiv era o nascocire de copii saraci, care nu aveau la dispozitie prea multe mijloace de a se distra, insa acum o saptamana am vazut in Decathlon versiunea PRO a elasticului…

Satul sa imping caruciorul pe plaja, de data asta am ajuns in zona Taberei de la Navodari…

—————-

Era acum 22 de ani…
Aveam cca 8 ani si muream de nerabdare sa plecam la mare, in tabara la Navodari.

Mama era profesoara, tata venea ca supraveghetor, iar grupul nostru era format din elevii gimnaziu si liceu din satul in care lucra mama.

Am plecat dis-de-dimineata din gara Baneasa, si eram foarte mandru ca am folosit gara lui Ceausescu; am facut 8 ore pana la Navodari.
Calatoria a fost cu peripetii, deoarece unii au coborat sa ia apa din gara de la Fetesti si s-au urcat in alt tren :0

In acele vremuri trenurile de marfa aveau prioritate fata de cele de calatori, asa ca deshidratarea era la ordinea zilei.

Am ajuns tarziu la Navodari. Eram nemancati, insetati si murdari, dar eram la MARE!
Nimic altceva nu mai conta.

Tabara Pionierul era cea mai noua tabara, iar printre noi exista zvonul ca “aia din Moldova”, de la tabara Lebada 2 dormeau in corturi si se trezeau cu serpi dimineata”. Noi eram cazati la 5*!
Nu stiam ce sunt “moldovenii” sau de ce merita asemenea conditii, dar eram fericit ca noi nu nimerisem la bloc.

A doua zi, la ora 6, am fost treziti sa mergem la careu, ca sa facem incalzirea. Se dorea un regim cazon pentru calirea tineretul patriei.

Pe terenul de sport era puiet cat vedeai cu ochii, de la mic la mare, toti infometati si dornici de o baie in mare. A durat o vesnicie pana sa ne stranga si sa ne alerge, asa ca a fost singura zi in care experimentul a avut loc

Programul zilei era simplu, dar nu monoton:

1. Trezirea:
- un sut in usa dat de bietii de liceu (dobitocii dracului, le-am platit-o cand au vrut sa fuga la discoteca)

2. Dusul la comun, direct de la teava + spalatul pe dinti intr-un fel de jgheab.
Apa calda nu exista diminteata, pentru ca panourile solare nu faceau fata (sub acele panouri era tabara Lebada 2 si banuiesc ca ne furau apa!), asa ca trezirea era garantata.

Urma careul, unde se raporta ca efectivul adormit = cu efectivul trezit, iar cei ce au fugit noaptea in discoteca la Navodari/Mamaia au fost recuperati de Militie => morala
Asta ma plictisea teribil si nu intelegeam de ce dracu fug aia in fiecare noapte si de ce ar trebui sa ne pese noua…
O alta problema mare pentru profesori era sa impiedice fraternizarea dintre blocurile de fete cu cele de baieti, pentru ca existau mari sanse sa creasca efectivul (asta am priceput-o mult mai tarziu).

3. Plaja si scalda!
Oh, joy!!!
Noi doream in apa!
O armata neinfricata si de neoprit dorea in apa; doar ca nu ne lasau!
Nenorocitiiiii!

Ii uram pentru asta.
In fiecare zi ne tineau pana pe la 11, apoi ne puneau sa facem gimnastica (era o curva in turnul de veghe, care ne arata miscarile).
Habar nu aveam ce era o curva, doar ca atunci am invatat termenul si il foloseam obsesiv, injurand-o pe cea care ne prelungea chinul.

Abia dupa acest supliciu steagul rosu cobora incredibil de incet, si se inalta steagul albastru!

Eram toti aliniati la tarm!

START!

In acel moment ar trebui sa va imaginati o invazie pagana. Mii de copii alergand salbatic in apa, spre cordonul de protectie realizat din profesorii inghetatati.
Eram ca o armata de neoprit, veneam in valuri, ne prabuseam secerati de valurile reci.

Dupa 30 de minute se ridica steagul rosu (cu mult prea amre viteza) si asemeni unei armate infrante ieseam tarandu-ne din apa. Ne lua cam 15 minute retragerea. Ne prabuseam in apa la fiecare doi pasi.

Urmau 30 de minute de pauza si inca 30 de minute de balaceala !

4. La masa
Dupa balaceala, burtile erau lipite ce sira spinarii, asa ca mergeam incolonati la masa, unde mancarea era (tot) cazona:
- mamaliguta cu branza
- ciorba chioara, de origine nesigura (preferam ciorba de fidea)
- macaroane cu usoare urme de branza foarte sarata, pentru gust! (yuk)
- in unele zile aveam fasole, iar atunci era sarbatoare
- paine neagra (delicioasa)
- NU aveau pahare, asa ca toti veneam dotati cu o sticla de apa de 0.5
- desertul era un mar

Urma odihna la 30+ grade Celsius in camere scaldate de soare, cu geamurile larg deschise. Macar ziua nu erau tantari, asa ca se dormea de voie sau se jucau carti, remi, sah, table etc
In tabara am invatat toate acele jocuri (si poker).

Urma cina, de unde te ridicai infometat si mergeai peste strada la… restaurant.

Era un restaurant mic si pe atunci cochet, intr-un stil “taranesc modern” (piatra, lemn, car cu boi, rotisor haiducesc etc).

Problema era ca in meniu aveau doar 3 lucruri, care m-au urmarit pana acum:
- cartofi prajiti
- cafea la nisip
- ficat de porc

Cafeaua la nisip era la mare moda pe atunci. In fiecare bodega de pe litoral era un resou cu nisip, unde fierbea mocnit o cana de Nechezol.
Ficatul de porc era tare ca piatra, amar ca fierea si se lipea de cerul gurii (de unde il racaiam cu degetul). Era facut direct pe tigaie, asa ca venea “usor” carbonizat.

De atunci m-am ferit sa mai mananc ficat de porc, pana am descoperit.. ca exista si alte metode de a il prepara.

Prin urmate.. toti infulecam la greu cartofi prajiti cu paine… fara sa ne fie teama de obezitate!

Eu am fost tot timpul interesat de tehnica, asa ca rotisorul haiducesc avea pentru mine o atractie fenomenala, mai ales ca nu puteam crede ca se poate infige pe el un animal! Era o foamete…

Dupa mai multe incercari nereusite (mama era vigilenta), am furat sabia rotisorului si am aruncat-o strategic peste gard, intr-un tufis, pentru a o studia mai incolo.

La plecare.. perchezitie, cine a furat sabia (desi era destul de mare ca sa nu o poti ascunde)? Le-a luat doua zile sa o gaseasca, dar de atunci ficatul a fost parca si mai rau

5. Noaptea

Seara jucam carti, remi, sah.
La ora 22.00 paznicii urlau STIIIINGEREAAAAA! si scoteau sigurantele electrice (pentru cca o ora).

In secunda urmatoare o ploaie de sticle si bocane zburau pe geam inspre paznici. Vacarmul era infiorator, mizeria la fel.
Paznicii erau foarte iuti de picior…

Problema respectiva era dezbatuta zilnic la careu, dar nu lipseau vinovatii; erau la discoteca…

Noaptea caldura era inabusitoare, geamurile larg deschise si transpirai puternic acoperit total cu cearceaf, in timp ce escadrile de tantari capitalisti incercau din rasputeri sa suga sangele tinererului comunist.

6. Alimentara

Alimentara taberei era acel taram paradisiac, localizat intr-o baraca muncitoareasca puternic blindata cu gratii de fier si lacate impesionante, unde stateam la coada sa cumpar doza zilnica de Capsunica… (bautura racoritoare, vanduta la temperatura de fierbere)

Se cumpara cu lada, apoi lada era lasata sub jet de apa cca o ora, pentru a putea fi consuma bautura minune.

Intr-o zi “s-a bagat” ciocolata Fernet!
Pana am coborat eu deja era toata tabara la coada.
S-au dat 4 ciocolati/caciula, ceea ce s-a dovedit a fi o mare greseala, pentru ca medicii din Navodari nu au mai prididit in acea noapte

Au fost destui ce le-au inghitit pe toate 4 sau mai multe, apoi au facut criza de la atata cafeina + caldura.

—————-

Acum blocurile cu 4 etaje ale Taberei de copii Pionierul sunt “hoteluri”, unde clientii, pentru o suma modica, se descopun fara AC, exact ca noi in tinerete.

Bucataria e sigilata, locul e in apragina, terenul de sport acum mi se pare minuscul, iar locatarii folosesc acelasi scaune ca acum 20 de ani pentru a bea la umbra niste bere la 2.5l

Ciudate sunt masinile parcate acolo: de la Logan, Dacia 1310 pana la BMW Seria 7 si Mercedes-uri relativ noi.

Restaurantul cu ficatul blestemat e in paragina, sabia lipseste, doar piroanele de sprijin mai exista…

Oricum, o sa mai scriu despre peripetiile de prin tabere; macar ce imi mai amintesc

Sunt uimit de ce jucarii frumoase avea nevasta mea acum 25 de ani! Eu aveam pusti de plastic si rachetede tenis  de la Reghin…
Abia mai tarziu am avut prima masina cu baterie telecomandata, Made in CCCP, care consuma o baterie mare in 10 minute!
Promit ca desfac si eu cutia d ejucarii din boxa.

1. Papusa Barbie a costat jumatate din salariu (asa zice mama soacra), dar a fost singura jucarie dupa care copila a plans
E o papusa cu picioare flexibile (cacuciuc tare) si maine mobile (articulatie bila). In plus, are si accesorii si costum de plaja.

2. Un bebelus ce invata sa mearga. Am pus baterii si merge ca noau. Face alagie, se misca inainte si inapoi si imi fascineaza copila.

3. Un pian de jucarie in perfecta stare de functionare, cu tot cu cutia pe care sunt 2 cantece. Claviatuara este numerotata.

Masinute de tabla, motociclete si mai ales vestitele rachete colonizatoare cu CCCP vopsit pe coada, care dadeau fiori americanilor

Desi Bucurestiul este plin de produse Made in China, asemenea jucarii nu am mai vazut de mult prea mlta vreme, dar in Budapesta se gasesc in orice Gift Shop.

Nu m-am putut abtine, si am cumparat un Terminator v0.1 beta, candva imi iau si o racheta

Mai jos gasiti imagini cu  parte din exponate.

“Daca iti dau un Neckerman dupa ceafa…”

Atunci m-am intrebat ce e ala un Neckerman, dar abia dupa revolutie am aflat ce era

Cine mai stie ce era?

Mi-am adus aminte de asta cand am vazut magazinul din Budapesta.

23 august

Cand a fost Revolutia din ’89 treceam din clasa a 3-a in clasa a 4-a, insa imi aduc aminte destul de bine de manifestarile de pe stadionul “23 august”.

Eram fascinat de coregrafia masiva si nenumaratele puzzle-uri realizate.
Era emisiune la TV timp de 4 ore !!!

Trebuia sa fii elev de gimnaziu ca sa participi activ, insa pe atunci aflasem de la un prieten din bloc niste lucruri dezamagitoare:

1. Pregatirile incepeau cu multe saptamani inainte
2. Pregatirile nu se opreau nici pe canicula, de aceea multi copii lesinau/faceau insolatie
3. Dupa eveniment NU te lasau sa pastrezi costumele de nailon, in diverse culori, pe care le foloseai la festivitate:)

Hotarasem de pe atunci sa ma imbolnavesc daca clasa mea va fi chemata !

Nu am fost niciodata un bun Pionier; recunosc !

Incredibil este faptul ca desi eram din toate colturile tarii, prostiile ne erau comune !!!

Exemple:

1. Teava cu cornete de hartie
Meseriasii le dadeau in varf cu Lac de Unghii sau le puneau bolduri. Dureau mai tare si erau mai bine echilibrate.
Mergeam pe santiere ca sa fur tevi si mancam bataie de la tata ca era periculos in constructii.

2. Cracan cu invizoc
Cele mai dureroase erau “invizoacele” bolduri sau din sarma groasa, izolata (usturau)
* invizoc = 1.5 cm de sarma indoita in forma de U sau V
** Cracan = sarma izolata, in forma de Y sau forma barei de la Rugby; in portiunea superioara era prins sistemul de propulsie (elastic scos cu grija de la chilotii rupti).
Cracanele erau de buzunar (adevarate miniaturi) sau imense…

Erau batai intre echipe de bloc (denumite mai apoi gasti); munitie era peste tot…
Culmea este ca nu a ramas nimeni fara ochi !

3. Prastia – arma clasica – se gaseau peste tot camere de cauciuc sparte de la auto/moto/velo, din care sa ne realizam armele mortale.
Imi amintesc ca aveam o placere deosebita sa dam gauri perfect rotunde cu bile de rulment in geamul “Grasei de la doi”.
Problema era gasirea unei bucati de piele pentru partea unde puneai proiectilul.

4. Bubuitoarea Tub de fixativ si carbid – portabila si usor de folosit.
* nu am avut (mama nu folosea fixativ si era adus din RDG, iti trebuiau pile)

5. Bubuitoarea la groapa – e nevoie de o groapa mica in pamant, niste carbid, apa si o cutie de conserve/ness.
* eram specialist

6. Bubuitoarea 2 suruburi + o piulita – nu foarte eficace, puteai pierde un surub daca nu il asigurai. Trebuia sa folosesti bete de chibrit si era penurie.
* am dezvoltat un sistem de stabilizare pentru coada din punga de plastic, de care eram foarte mandru. Bubuia din prima !

7. Bubuitoarea Injector de tractor + cui – injectoare aveau doar elita din cartier
Mergea tot pe baza de bete de chibrit.
Am fost foarte mandru cand un coleg de-al tatei mi-a facut una.
Am ramas fara bombardea cand am declansat-o in masina parintilor (5 persoane nu au auzit bine o saptamana) – Dacia 1310 recarosata.
Am luat o bataie.. de am plans o saptamana, insa nu de durere, ci pt ca mi-au aruncat pe camp injectorul

8. Bomba cu “Miniu de Pb” – nu am avut niciodata materialele necesare fabricarii ei, insa eram fascinat de urmele negre cu contur rosu, pe care le lasau pe peretii agresati.

9. Cresterea mormolocilor – orice balta din fata blocului era insotita de mormoloci. Ii transportam pana in baltile invecinate pt a popula zona

10. Umflatul si explozia broastelor – se pare ca era sport popular in zona Olteniei.
Se lua broasca, se umfla cu un pai infipt in anus, apoi era pusa pe balta si se arunca la tinta.
Cand era lovita.. broasca exploda !
Nu am practicat.. nu aveam broaste asa de mari si nici balti in Bucuresti.

11. Mingea de 35 de lei sparta si umpluta cu pietre
Cand “mingea blocului”… tragic se spargea, totusi mai servea un ultim scop !
Era o traditie.

Mingea era umpluta cu pietre si pusa ademenitor in mijlocul drumului.

Ce mascul ar rezista unei mingi singure, in mijlocul drumului ? E reflex de specie !

Eram atenti sa nu fie un vecin de bloc victima, pt ca stiam ca vom fi casapiti.

In max 10-15 min aparea victima, care de obicei dadea un sut eliberator si statea min 2 saptamani cu piciorul in gips !
Doamne, ce misto era !

Radeam convulsiv, in grup.

12. Aruncatul cu “OO si alte legume” – am fost generatia cu cheia de gat, asa ca ne duceam pe bloc si luam tinte.
Din pacate mancarea era pretioasa si rationalizata, asa ca de obicei aruncam cu apa si mai putin cu oua, ceapa si cartofi.

13. Pescuitul de fraieri – trebuia sa ai balcon intre etajele 2-5.
Luai un portofel, il legai cu guta si il aruncai in strada, apoi asteptai clientii doritori de bani.
De obicei era distractiv la pensionari, care se prindeau greu.

14. Furtul de pepeni – vara erau stive de pepeni in Bucuresti.
Desi toti eram in scoala primara, ceata mergea la sparlit de pepeni !
Cei mai buni pepeni pe care i-am mancat, erau fierti de atata stat in soare, insa adrenalina furtului ii facea deliciosi

15. Jefuitul tingancii cu guma – o guma Turbo/Final/Cincin costa 10 lei si nu ne dadea mana.
Erau si gume mai mici, de 5 lei, insa surprizele cu actori nu erau cautate !

Tigancile tineau marfa la vedere, pe o tava, apoi tineau doar ambalajul…

Unul trecea in fuga si rasturna tava, apoi ceata tabara si fura marfa.
Ce blesteme “genera” cioara…

* Am inca colectiile complete de Turbo, Final si Cincin.

==================

Cateva jocuri pt care in acest moment nu mai exista destui participanti si mai ales spatiu

- Tara, tara, vrem ostasi
- Ratele si vanatorii
- Castelul
- Frunza
- Flori, Fete si Baieti
- Elasticul (erau campionate si scheme)
- “Dea-vati-ascunselea” (ultimul scapa turma)
- Meseriile
- Patratelul
- Peretelul
- La malai !
- Natiunile

===============

Din categoria “jocurilor de noroc”
- Gropita
- Carnetelul (necesita un suprafata plana si o invelitoare de caiet)
- Liniuta
- Poker (mult mai tarziu)

Se juca pe surprize si cei curajosi pe 15 – 25 de bani. Maxim 1 leu !
Profesionistii jucau pe 3-5 lei !!!

Era risc de mare bataie daca aflau parintii.
Orice castig se ducea pe guma, inghetata sau prajituri.

Mama servea pe oricine venea pe la noi in vizita cu dulceata de visine/cirese si apa proaspata.
Daca nu mai era dulceata.. mergea si cu gem de gutui

Cand ati fost servici ultima oara cu dulceata cand ati fost in vizita ?
De ce a disparut acest obicei ?

Cu timpul bunicii s-au stins si acum mai traieste doar bunicul din partea tatalui…

Azi ma plictiseam si mi-am spus ca e liber; in max o ora sunt acolo, asa ca m-am urcat in bemveu si am pornit cu herghelia pe glorioasa “autostrada” Bucuresti-Pitesti..

Cand eram copil tata mergea cu 80 Km/h (vit max, pe care o respecta cu sfiintenie), iar drumul de ~ 90 Km mi se parea groaznic de plictisitor.. probabil de-aia a ajuns vitezoman. Urasc sa ma plictisesc !
Am ajuns cu viteza luminii in satul copilariei.. DAR VAI ….

Acea lume idilica este intr-o dizolutie totala..

Copacii mari ce imi umpleau amintirile au fost taiati si nimeni nu a mai plantat altii noi, plopii de 300 de ani de pe marginea drumului national au fost taiati pt ca erau periculosi, iar casele sunt vizibil marcate de trecerea timpului si de lipsa de interes a oamenilor..

Santul nu mai exista (statul ar trebui sa il faca – zic localnicii), trotuarul este blocat de gramada personala de nisip furat de la balastiera, iar mizeria se impleteste cu saracia ducand la un sentiment de delasare, de lipsa a fortei vitale…

Pe ulita satului m-am intalnit cu cativa oameni, marea majoritate pareau la fel de batrani si acum 20 de ani, insa acum pareau fara speranta, si singurul lucru pe care il mai asteptau.. era inevitabila moarte.

Tineret nu prea exista, iar cel care exista par a face parte dintr-o alta Romanie…
O Romanie a mimetismului schilodit, a lipsei de bani, dar mai ales a lipsei de gust si a educatiei
O Romanie fara incredere in sine si fara respect personal.

Nu erau vechii mei prieteni de joaca; erau niste oameni munciti si abrutizati, cu care nu am gasit nimic in comun.

M-am intristat..
M-am intors in Romania mea cu masina de multe mii de euro, casa inimaginabil de scumpa, internet si 50 de canale CATV !

Imi place Romania mea !